Autobiografie

COPILARIA SI ADOLESCENTA

M-am născut în 1962, în casa unui ofițer de artilerie, căsătorit cu o asistenta medicala.

In afara pasiunilor pentru judo și avioane (în aceasta ordine), copilăria și adolescenta mi-au fost dominate de coșmarul iernilor geroase din Brașov: blocul în care locuiam avea pereți de 120 mm grosime, din cărămidă simpla cu rosturi mari și fără nicio izolație termica. Încălzirea era cu sobe de teracota pe gaz metan, amplasate pe peretele opus ferestrei și cu plita în bucătărie. Iar pe jos aveam parchet în dormitoare și mozaic pe hol și în baie.

Seara ne culcam într-o căldura îngrozitoare și dimineața ne sculam bocnă de frig, asa încât mersul la baie era un calvar.

Asa ca, după ce am învățat sa-mi repar singur bicicleta și mașina de cusut a mamei, mi-am ocupat toți neuronii ramași cu doar doua probleme: "cum sa fac sa putem controla temperatura în casa ?"- problema mea, și: "cum sa fac sa consumam mai putin gaz ?"- problema lui taica-meu.

Pe la 16-17 ani ( elev la liceul Hidromecanica -secția de aeronave -fiind) am văzut în casa unui prieten o instalație ingenioasa de recuperare a căldurii montata în plita de la bucătărie. Am desenat-o și m-am dus glonț la taica-meu sa-mi facă piesele. La montaj m-a ajutat prietenul respectiv. Bineînțeles ca nu a mers din prima (am avut chiar noroc ca n-am inundat casa, pentru ca nu i-am pus nicio protecție iar despre dilatare nu știam nimic). Pana în final a adus tata un meseriaș și am dres-o: aveam căldură și apa calda dimineața, pentru un dus, obținute pana se făcea cafeaua.

In anul următor am avut ocazia sa vad cum se face o soba de teracota: în sala de sport unde jucam fotbal. Am stat și m-am uitat vreo ora și pe urma l-am rugat pe nea' meseriașul sa ma lase sa pun și eu câteva placi. Dupa ce am prins șmecheria i-am cerut niște argila, nisip fin și agrafe și m-am dus acasă mândru de prada. Ideea o aveam mai demult, în beci aveam destule placi, asa ca am reușit într-o singura zi, fără niciun ajutor, sa înlocuiesc cam un metru de cos de fum (din tabla) cu o mini-soba de teracota. La început mama a făcut scandal ca nu mai are loc pentru oale dar, când a văzut ca invenția merge, s-a consolat destul de rapid...

FACULTATEA (1982-1988)

Precum taica-meu se îmbolnăvise și, oricum, în Brașov nu aveam facultate de aeronave sau de instalații (noua mea pasiune), m-am dus la TCM -seral unde, spunea lumea, se intra ușor dar se termina greu.

Primul necaz a fost ca a trebuit sa plec de la ICA Ghimbav (unde lucram, ca lăcătuș), pentru ca nu aveam timp sa mai fac și naveta ca sa ajung la cursuri.

Am ajuns mai întâi la Romradiatoare, unde am învățat sa fac ștanțe și matrițe (maistru sas, meseriaș) dar, deși îmi plăcea, a trebuit sa caut ceva mai ușor pentru ca tot nu aveam timp destul pentru scoală.

Asa ca, tot cu "pile", am ajuns la Gaz Metan (distribuție) unde am învățat sa repar contoare și, mai apoi, m-am reîntâlnit cu instalațiile. Acum știam sa dau filete și sa croiesc orice instalație pe țeavă de otel.

Exact când sa ma apuc de Proiectul de diploma s-a întâmplat ca al meu cumnat (care terminase "electro" la zi), primise repartiție la IMSAT și primul lucru pe care l-a aflat a fost ca era nevoie și de un inginer mecanic, care sa se ocupe de cele doua ateliere de producție industriala (PSInd) care funcționau la Brașov și Sf. Gheorghe (Valea Crisului- mina de suprafață).

Când am auzit cu ce se ocupa firma asta (automatizări industriale), m-am prezentat urgent (în sfârșit puteam sa învăț cum sa rezolv chestia cu reglarea temperaturii acasă).

Asa ca am rămas acolo fix...24 de ani (am mai trecut și prin alte locuri dar toate firmele erau de fapt " bucatele" din IMSAT, iar colectivul de baza a rămas același).

INGINERIE SI PROJECT MANAGEMENT (1988-1999)

Ca șef al atelierelor PSInd nu am avut mare lucru de făcut; aveam meseriași atât de buni încât pe partea tehnica nu aveau nevoie de niciun inginer ( mai corect zis: știau mai multa meserie decât mine).

Tot ce îmi rămânea de făcut era sa calculez necesarul de material și normele de timp pentru fiecare piesa sau grup de piese.

Si, pentru ca erau luni în care produceam și douăzeci de tipuri de piese diferite, singura mea problema a fost sa "automatizez" cumva aceasta munca plictisitoare de birou.

Întâmplarea a făcut ca, odată ajuns la IMSAT, sa vad cum arata un calculator (și am fost foarte impresionat), Am stat de vorba cu șefa oficiului de calcul care, tânără fiind, ca și mine, s-a oferit cu plăcere sa ma ajute. Tocmai făcusem un semestru de FORTRAN la scoală asa ca nu mi-a fost greu deloc sa clasific și tipizez piesele și sa fac schemele logice de calcul. Apoi, cu ajutorul colegei, am realizat un set de programe de calcul pentru material și manopera.

Atât de tare m-a pasionat aceasta treaba încât am cerut chiar schimbarea temei pentru Proiectul de Diploma (cu prețul amânării cu un an a Examenului de Diploma)  pentru a împușca doi iepuri deodată: am proiectat niște ștanțe adevărate pentru piese adevărate (cleme de fixare și profile de susținere a cablurilor ) și programele de calcul material și manopera.

 După câteva luni de practica la PSInd s-a întâmplat ca unul din maiștrii mei sa se îmbolnăvească, asa ca a trebuit sa "ma ofer voluntar' sa merg în locul lui la Centrala Nucleara de la Cernavodă (încă nici nu aveam "post" de inginer).

Acesta a fost momentul în care s-a decis întreaga mea cariera în inginerie: atunci am intrat în contact cu ceea ce înseamnă domeniul Construcțiilor și, mai ales al Instalațiilor. Si, precum aceasta scoală s-a desfășurat la cele mai înalte standarde de calitate posibile în Romania acelor vremuri (1989), pot afirma ca tot ceea ce sunt eu astăzi ca inginer vine de acolo (inclusiv postul de inginer pe care l-am primit la Brașov, ca sa nu rămân la Cernavodă, asa cum mi se propusese).

Perioada 1990-1995 a fost și pentru noi (IMSAT Brașov) la fel de tulbure ca și pentru întreaga țara; au fost căutări, încercări și eforturi însemnate sa învățam din mers economia de piață, sub presiunea permanenta a întrebării " din ce ...............scoatem salariile luna asta ?"

Singurul episod remarcabil este câștigarea primei (și ultimei) licitații cinstite cu Primăria din Brașov: am făcut peste 200 de tonete, pentru toate piețele din Brașov.

Aceasta a fost o gura mare de oxigen nu doar în ce privește capitolul salarii ci în ceea ce înseamna dotarea cu scule de mana (am cumpărat peste 20 de flexuri și roto-percutoare Boch, pentru încă 10 ani).

Revenirea la instalații s-a produs tot din întâmplare, prin 1994-1995: un prieten (care era în gazda la noi, la IMSAT si care se ocupa de ceasuri pentru taxiuri) s-a "făcut" distribuitor pentru primele microcentrale de apartament care au apărut în Romania (Omnitech, licenta USA). Vorbindu-mi despre performantele acestei "minuni" și despre randamentul ei (peste 95%, ceea ce mie mi se părea SF, cu puținele mele cunoștințe de termotehnica de la acea vreme) am convenit ca nu putem încheia discuția decât cu un pariu: eu montez cu oamenii mei prima centrala și, dacă se dovedește ca randamentul real este egal cu cel teoretic, manopera rămâne cadou. In caz contrar manopera se va plăti dublu. Bineînțeles ca am pierdut.

Dar au urmat câțiva ani de pionierat în care nu numai ca am montat peste 100 de asemenea centrale dar am citit tot ce se putea citi, astfel încât în 2000 ajunsesem la punctul maximum: baterii de câte 8-12 centrale montate pentru câte 3-8 circuite independente, prin butelii de rupere hidraulica, în construcții civile și industriale. Asta a fost posibil și datorita cursurilor și training-urilor făcute de producători, inclusiv în străinătate (De Dietrich, Strasbourg, Franța, RBM, Brescia, Italia).

Sărăcia și lipsa de informații au fost cele care ne-au stimulat sa inovam și sa realizam câteva premiere, cel putin la nivel local:

• prima instalație cu țeavă de cupru, cumpărată de la Metrom Brașov (și pentru care a trebuit sa facem dornuri de calibrare) și folosind fitinguri din dezafectări de instalații, aduse cu sacoșa din Germania. Ne-a școlarizat prietenul care ne-a adus fitingurile și sculele speciale (la acea data încă nu apăruse Romstal-ul sau Alti comercianți specializați).
• prima instalație de încălzire în pardoseala, în vestitul apartament (da, am reușit sa dărâm blestematele sobe de teracota !), din țeava de Cu la colac, realizata din țeava de retur, cu un by-pas manual de reglaj al debitului (încă nu aparu sera vanele cu trei cai în Romania). Pentru izolația termica am folosit câțiva saci cu vatelina pe care mama ii ținea în beci ca sa facă plapume.
• prima scara de bloc rezolvata cu o baterie de cazane murale în Brașov.
• primul spital rezolvat cu baterii de cazane murale în condensatie, pe etaje (vechiul Spital de Oncologie).

Tot în aceasta perioada am realizat și prima aplicație industriala: o instalație de uscare cu aer cald a ceaiurilor medicinale, pentru fabrica de medicamente Europharm Brașov.

A fost nu doar prima mea instalație de ventilație ci și una din primele aplicații în Romania a sistemului de tubulatura de tip ALP.

MANAGING DIRECTOR (1999-2012)

Saltul la nivelul următor s-a produs începând cu anii 1999- 2000 când, in paralel cu managementul unui Proiect de Stație de Compresoare la Lafarge Hoghiz (design & build, IMSAT București), am ofertat și contractat pentru Cuadripol Brașov Depozitul de Produse Finite al Europharm și, imediat după aceea, odată cu nașterea IMSAT Cuadripol, Fabrica de Medicamente GSK - Europharm, primul investitor englez, din Brașov, cel putin.

Au urmat (2001-2010):

• Clădirea de birouri Canam Manac- Steel Plus Brasov, execuție instalații in baza unui Proiect tip, venit din Canada și "indigenizat loco" - o prima lecție de proiectare profesionala, cu vestiții ingineri Câmpeanu și Moraru, din București.
• Fabrica de textile Rouleau Guichard Săcele- toate instalațiile, design & build, inclusiv remontarea liniilor aduse din Franța și realizarea instalațiilor tehnologice (abur, gaz, apa dedurizata, vopsele, tubulaturi de ventilație). Pentru pregătire m-am auto-invitat la un stagiu de pregătire în Toulouse,
• Fabrica de produse din piele Luxrom / Givency- Cisnădie,-toate instalațiile, design & build
• Fabrica de tricouri Lacoste- Cisnădie,-toate instalațiile, design & build
• Sediul Romgaz Mediaș- instalațiile HVAC
• Euromall Pitesti- executie HVAC si sanitare

și multe altele, Civile (rezidențiale, offices buildings, comerciale) și Industriale

Toate aceste experiențe au însemnat acumulare permanenta de noi cunoștințe, atât tehnice cât și la nivel de Project Management (cu "profesori" din Franța, Anglia, Australia și Canada), dar și "creșterea" a trei-patru generații de ingineri și de muncitori (am ajuns la un maxim "all time" de 64 de muncitori, trei ingineri și o asistenta).

Cu ocazia Proiectului Sediu Romgaz Mediaș, din constrângeri de buget, am realizat și brevetat un sistem original de tavane radiante (Brevet de Invenție Nr. 121539/30.10.2007).

Din punct de vedere tehnic Proiectul reprezentativ pentru aceasta perioada a fost fără îndoiala Casa Căsătoriilor din incinta Primăriei Brașov.

Si aceasta datorita nu doar constrângerilor inițiale legate de conceptul arhitectonic, cât mai ales provocărilor la nivel de eficienta energetica. O descriere exhaustiva a soluțiilor originale propuse poate fi găsită în profilul meu LinkedIn.

Punctul culminant la nivel de Project Management al acestei perioade a însemnat un nou proiect pentru Fabrica de Medicamente GSK-Europharm: Extinderea suprafeței de producție a fabricii existente și construcția unui nou Depozit de materii prime noi. Satisfacția profesionala a venit din faptul ca am fost solicitați direct,  pentru design & build.

In materie de Business Development acesta a fost momentul optim de dezvoltare a Biroului de Proiectare ca sub-centru de profit.

Bugetul negociat a fost suficient de generos încât ne-a permis achiziția de hardware performant, a unui software de proiectare 3D și angajarea de studenți pentru școlarizare

Tot în aceasta perioada a venit o noua satisfacție profesionala: precum  făceam proiectare de ceva vreme dar nu aveam nicio diploma care sa ateste oficial aceasta calificare, m-am dus cu prietenul meu la Cluj, sa ne înscriem la un masterat în instalații.

PROIECTARE ȘI EFICIENTA ENERGETICA (2010-2012)

Odata cu sosirea crizei si cu putin inainte de terminarea Proiectului GSK, clientul ne-a solictat un Studiu de Fezabilitate privind imbunatatirea eficientei energetice la nivelul intregului ansamblu de Cladiri.

Au venit apoi solicitari tot pe teme de Eficienta Energetica, Energii Regenerabile si Fonduri UE din partea Camerei de Comert, via IPCM Brasov, colaboratorul nostru traditional pentru proiectare. Am luat astfel primele contacte cu problematica fondurilor UE si, ca o urmare naturala, am fost solicitati de Primaria Brasov pentru SF-ul destinat obtinerii de fonduri pentru prepararea ACM cu ajutorul energiei solare, pentru diverse locatii din subordine. Am scris partea tehnico economica folosind date statistice din mai ulte surse, rezultatele fiind de fiecare data verificate si cu softurile diversilor producatori.

Dupa obtinerea fondurilor am fost solicitat sa asigur si asistenta tehnica a proiectantului, pentru a ma asigura ca sunt indeplinite toate conditiile tehnice proiectate pentru montarea celor peste 200 mp de panouri solare.

Un capitol aparte in aceasta perioada este cel legat de studierea problematicii Energiilor Regenerabile, in special pompele de caldura, atat prin studiu individual cat si prin vizite si traininguri la producatori din China (Sirac A-C, Guangdong) si Germania (Stiebel Eltron-Holtzminden)

PROJECT MANAGEMENT INDEPENDENT (2010-2012)

In timpul Proiectului Euromall Pitesti am cunoscut un grup de prieteni din Bucuresti care, imreuna cu un PMP din Israel (Dan Moyal- vezi profil LinkedIn) au fondat una din primele firme romanesti de tip EPCM (Engineering, Procurement & Construction Management) pentru care am lucrat cateva week-end-uri ca PM pentru partea de Instalatii Mecanice, si pentru bani dar mai ales din dorinta de a invata ce inseamna acest business.

Am incercat sa acopar acest segment apoi la cateva Proiecte, cum ar fi Extinderea Fabricii de medicamente GSK sau Proiectarea Centrelor Comerciale Perla Mall - Ploiesti si Trident-Sibiu.

Datorita crizei economice rezultatele financiare au fost insa slabe asa ca, din pacate, nu am ramas decat cu experienta.

In paralel cu dezvoltarea birourilor de Proiectare si Project Management ca centre de profit bineanteles ca a trebuit sa continuam si activitatea de baza (C+M) , care s-a desfasurat pe acelasi fond al recesiunii economice si, ca urmare, constrangerile de buget au insemnat tot atatea provocari tehnice, carora nu am fi putut sa le facem fata fara expertiza si experienta deja acumulate. Dificultatile tehnice au fost cu atat mai mari cu cat majoritatea acestor Proiecte au fost de tip brown-field, refurbishment si fit- out si au insemnat practic schimbari de destinatii ale unor spatii existente: Restaurantul de tip fast-food "Teo Lounch"- intr-un fost laborator spitalicesc din incinta Spitalului Sf. Constantin, Magazinul Billa- Piata Astra- im locatia special proiectata ca Cinematograf, Cladirea de Birouri NEPI de pe b-dul M. Kogalniceanu- pe structura unui bloc de lociunte, toate in regim Design & Build ori Contracte FIDIC.

Am avut si doua Proiecte de tip green- field, Design & Build : Depozitul de marfuri generale STAR - Tarlungeni, si Cladirile de birouri ale Hutchinson Roumanie (unde au fost mari probleme de buget).

CONSULTANTA EPCM (2013-2016)

In decembrie 2012 am avut sansa sa fiu invitat de catre Tebodin Malaysia sa particip la un Proiect in industria chimica (Huntsman PSP1 Project-brown field+ living plant- 100 milioane USD) si sa imi realizez astfel si ultimul meu obiectiv profesional: lucrul in context international si multicultural, alaturi profesionisti adevarati.

In calitate de Deputy PM am avut ca sarcini nu doar asigurarea functionarii echipei in ansamblul sau cat si Mangementul direct al activitatilor de Engineering (cu proiectanti din Vietnam) si Procurement (cu o echipa locala formata din etnici malays,chinezi si indieni) si avand contacte cu furnizori atat locali cat si din Australia (pompe), Indonezia (mixere), China (Robineti) Franta ( scrapp loadere), Anglia (Reduction Towers) si Germania (Crystallizer Section).

Dupa revenirea in tara (martie 2014) am decis sa lucrez independent (ca PFA) pentru ca nu eram pregatit sa mai accept compromisuri, de niciun fel .

Am avut scurte colaborari de tip Consultanta EPCM cu firme de constructii din Baia Mare (Servirom, mici Proiecte rezidentiale si industriale), Bucuresti (CND Residence Investment- Laguna Residence), Octagon ( Bucharest Bussines Garden).

In ianuarie -martie 2016 am fost implicat pentru IMSAT Bucuresti- Groupe SNEF in realizarea unui audit pe Santierul Naval STX France din Saint Nazaire- Franta   si mai apoi un nou audit la atelierul mecanic de la Giurgiu 

Ultimul Proiect alaturi de IMSAT a fost Auchan Brasov-recompartimentari (2016), ziduri rezistente la foc , instalatii de desfumare- presurizare si Instalati de stins incendiu conform noilor normative tehnice si legale.

Au urmat colaborarile cu Creative Management (2017), pentru partea de Engineering si Procurement Management a Proiectului Ra-Ra Hotel by Radisson, Brasov si Profi Logistic Park by WDP, in Roman.

In 2018 am avut ocazia sa lucrez in Belgia, alaturi de Satim, pe cateva proiecte mici (doua scoli, o sala de sport si o cladire de birouri) de montaj instalatii cu muncitori romani.